vineri, 7 septembrie 2012

am sa astept sa se faca intuneric

normal ca mi-am pierdut de mult coloana vertebrala. cam de cand l-am cunoscut pe omul ala si ma rugam la ceva prieteni imaginari sa-mi mai ofere o sansa sa-i demonstrez ca eu chiar merit atentia pe care mi-o da, ca nu-s asa proasta cum am parut prima oara cand m-a vazut, nici asa urata si ca tricoul ala decolorat nu-i singurul pe care-l am ci singurul care-mi place. normal ca am ras mult si prost si da, am incercat absolut orice ca sa nu ajung in momentul asta. fix in momentul asta. nu exista soarta, noi ne controlom viitorul. serios? atunci de ce a mers iar prost? de ce sunt acum fix, dar fix in locul asta? de ce nu in alta parte? ce prostie. nimeni nu asculta oricum. o sa mearga prost de fiecare data, iar eu stau si plang si tusesc si rad de fiecare data. oh why god, why? ti-am spus eu? o sa mearga prost! nimeni nu merita mai mult decat prost.

sâmbătă, 24 decembrie 2011

gnosienne no. 1

i wish someone would fall in love with me on this song.

joi, 21 aprilie 2011

suntem doar niste cuvinte aruncate aiurea

and i quote:

Toate gandurile astea mi-au trecut prin cap fara sa ma misc sau fara ca pe gandurile mele sa scrie calibru 357 Magnum.Stiam ca trebuia sa-l departez.Mi-a zis o colega.Chiar azi.Mi-a zis o povestire care nu mi-o amintesc.Oricum,concluzia era:daca ai de gand sa-ti introduci un glont in cap prin tampla,fa-o tata de la 3 cm ca e naspa de la 0 cm.Oricum n-aveam cum sa incerc de 2 ori si trebuia s-o cred pe cuvant,nu pentru ca stia ea mai bine,dar cel din poveste incercase sa se sinucida de 4 ori(era nemuritor).

vineri, 8 aprilie 2011

partea buna e ca pe strada e plini de oameni ca mine

as vrea sa uit tot ce am invatat pana acum ca sa o pot lua de la capat linistita. stiloul meu da semne de oboseala. oboseala mea. ce te faci cand nu exista medicamente care sa inlature simptomele ce te chinuie zi dupa zi? te rogi la tot si nimic sa inceteze, ca sa poti merge mai departe si intr-un final sa ajungi exact in locul din care ai plecat. urasc cercurile. intotdeauna le-am urat. totusi, imi voi cumpara un stilou nou desi sunt sigura ca va ajunge in acelasi stadiu ca cel de acum. ce naiba sa inveti dintr-un cerc?

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

nu trebuie decat sa mori

vreau o pereche de casti bune, incredibil de bune ca sa pot asculta piesa asta pana mor. atata-i de faina. sa stau toata viata cu picioarele pe calorifer si capul pe parchet si sa nu aud cand o persoana (mai mult sau mai putin oarecare) imi spune ca am sa racesc. daca as putea fi numai eu si piesa asta in mijlocul padurii fara nimic altceva ar fi bine (ok, poate vreau si caloriferul). ar fi atat de bine incat nu mi-ar pasa daca as mucegai acolo de la prea mult stat. intr-adevar, e o piesa faina.